Sunt cateodata momente absente,
Cand imi doresc sa nu fi fost eu.
Sa repar mai tarziu mi-este la fel de greu,
Cum ti-ar fi tie, cestinule, sa uiti de dumnezeu.
Sunt neatent cateodata si gresesc ... ne voit.
Da-mi o palma atuncea ... si-apoi un sarut,
Priveste-ma bland ... ureaza-mi „bine ai revenit".
Invarte-mi in jurul degetelor tale,
Toate durerile mele ... atat de normale.
Lipeste-ti buzele inca o data de spatele meu,
Imi vor curge doua lacrimi atunci ...
Imi voi aduce aminte cum este sa nu fie greu.
Lipeste-ti buzele de gura mea ...
Si voi uita de toata durerea de pe oriunde din viata mea.
Repara-mi sufletul spart in milioane de picaturi de apa,
Si poarta-l intreg la tine-n geanta frumos colorata.
Geanta pe care tot eu ti-am daruit-o ... dar, tu nu stii,
Inainte sa ti-o dau am facut si-un buzunaras mic de tot
Unde sa-l porti reparat, este-al tau ... acum este tot.
26 Decembrie 2010
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu